M-ai privit altfel... după atâta timp!
Şi cu toate astea susţii că nu e nimic altceva decât o strategie.
Dacă intrăm într-un joc (îmi place să-l numesc EROS), atunci strategiile individuale nu se spun şi nu se expun. E uşor să-ţi pierzi cuvintele în faţa mea, aşa cum, recunosc, la fel de uşor mi le pierd şi eu... când şoptesc. E uşor să vrem să atingem, dar dacă nu ştim următoarea mutare, oscilăm. Dacă, instinctiv ne atragem, rămânem rezervaţi în spatele propriului front, aşteptând foşnete, paşi, voci, mişcări scurte. Dacă vrem să (ne) câştigăm, desfiinţăm strategiile individuale şi ne aliem.
Dar... e uşoară capitularea. În momentul acela nu facem decât să pierdem esenţa jocului şi să fixăm o miză, când de fapt nu vrem să avem una, însă vrem să MIZĂM!
Mă priveşti altfel! Mă vei privi diferit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu