Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 8 februarie 2014

Imaginează-ți un instantaneu

Gândește-te la mine și imaginează-ți o femeie tânără, cu părul desprins care ocupă un sfert al unei bănci prăfuite dintr-un parc, citind. Poartă ochelari, căci filmul vieții aproape că i-a orbit claritatea privirii.

Imaginează-ți-o stând așa ore întregi, ore în care pe lângă ea au trecut momente fericite sau nefericite din viețile altor oameni. Unii alergau, alții savurau un picnic în soarele după-amiezii, alții se plimbau ținându-se de mână, se certau, unii își dresau câinii, alții mergeau alene și ascultau muzică în căști. Imaginează-ți că lângă ea, la un moment dat, s-a așezat un bărbat tânăr, îmbrăcat mult prea elegant pentru o ședere pe bancă într-un parc, care a ocupat vreme de câteva ore un alt sfert al băncii. Între ei, sfertul fantomă, eliberat de povara vreunei povești, nu era altceva decât o punte.

Bărbatul acesta n-a încetat nicio clipă s-o privească pe tânără. N-a zis nimic vreme de aproape o oră. Se foia, își trosnea degetele, își încrucișa brațele, încerca să nu se întindă nepoliticos peste sfertul fantomă dintre ei, dar în tot acest timp, o privea. Femeia citea în continuare. Trecuse deja de jumătatea cărții și își mai potrivea din când în când ochelarii pe linia nasului, timp în care își întorcea brusc privirea spre aleea parcului, apoi revenea la povestea cărții. 

Încerc să te descifrez, a întrerupt tânărul la un moment dat perfecta tăcere dintre ei. Femeia a tresărit, ca și când până atunci n-a fost deranjată de niciun lătrat, râs sau de nicio muzică din acel parc, ca și când avea construit un vid spart numai de vocea acestui bărbat. Și-a întors privirea și trupul către el. Sunt ca o coală, un pic pătată de cafea într-un colț, nu ai ce descifra, sunt evidentă, a spus tânăra calm, cu seriozitate și lumină în glas. 

Tânărul îi înmână o fotografie. Era un instantaneu al ei surprins într-unul dintre momentele în care ea și-a așezat mai bine ochelarii furând o privire aleii din dreapta ei. Uite, cred că privirea ta este pata de cafea despre care spui, ai încercat să ascunzi nevoia de a te uita pe alee în spatele gestului devenit aproape tic sau ritual de a-ți așeza ochelarii. Te aștepți să apară cineva, știu asta, dar nu mă gândeam că o să am norocul sa-ți surprind privirea. E tristă, ai ochii întunecați și tulburi. Asta te transformă într-o enigmă. Faptul că ești îndurerată, iar eu nu cunosc motivul pentru care ești așa, i-a spus bărbatul în timp ce ea analiza ca o stană de piatră acel instantaneu.

Nu știu cine este această femeie, l-a întrerupt  tânăra în momentul în care i-a și înmânat fotografia. Imaginează-ți-o cu vise, cu dorințe, cu o nebunie de nestăpânit și cu o energie sălbatică. Imaginează-ți această femeie cu planuri, credințe și iubire. Imaginează-ți-o curată, ca o coală, nepătată de cafea, simplă și totuși plină de ramificații. Artistă, cu un spirit liber, dezinhibată, sinceră și cu o traistă întreagă de pasiuni. Du-te până acolo unde o poți vedea scriind pe sticky  notes numele viitorilor ei copii, sigură că ei îi vor împlini viața, sau nebună, scriind bilețele și împachetându-le ca să le ascundă în buzunarele bărbatului iubit. Bilețele simpatice, comice, pline de iubire. Imaginează-ți-o loială și plină de încredere, purtând desuuri compromițătoare sau fără să poarte lenjerie la un eveniment plin de lume, imaginează-ți-o pe tocuri cui și într-o pereche de bikini negri, cu părul lăsat pe spate, așteptându-și bărbatul iubit să se întoarcă de la muncă. Sau pescuind și prinzând broaște țestoase, aproape plângând că a reuși performanța de a răni un animăluț. Imaginează-ți-o în fiecare seară aproape, turnându-și câte un strop de vin roșu într-un pahar elegant, pe care ulterior îl va sparge și furându-și câteva momente egoiste doar pentru ea în compania vinului, citind, ascultând muzică sau cântând.

Imaginează-ți că ea, neinstruită și rebelă, și-a construit un carnețel în care și-a notat meticulos rețetele preferate ale bărbatului iubit. Și apoi, plină de făină, încercând să coacă cea mai bună pizza și râzând când nu i-a reușit altceva decât un blat gros de două degete. Imaginează-ți-o scriind,citind, subliniind de zor, plângându-se că o doare spatele și că o dor ochii, dar gata să îl iubească în cele mai surprinzătoare moduri. Sau râzând cu gura până la urechi la glumele lui sau după ce se lovește singura. 

Ai zice, poate, nu știu cine este această femeie...



Mai aromat si mai personal aici