Totalul afișărilor de pagină

duminică, 30 martie 2014

Cum te gandeam acum doi ani...

Exista un răstimp în care aveam răgazul să mă gândesc.

Şi realizam că încet-încet ajunsesem să uit cum e să iubeşti, deşi iubeam trupuri aproape zilnic. El mă readuce inimii mele. Simt că îmi dă tot şi că-mi ia tot din ceea ce era umbră şi dezechilibru în mine.

Cred că şi eu i-am cerut, fără s-o spun direct, să-mi dea ceva un pic mai bun decât totul sau nimic ca să mă pot detaşa. Dar să-mi dea ceva- poate doar acel crâmpei de clipă în care fie am crezut, fie chiar am fost fericiţi. Şi îl adorm pe pielea mea, cu voaluri de delicateţe pe care am rămas uimită să le aflu- surprinsă de propria plăcere de a-i ţine capul pe pieptul meu.

... spuneam eu acum vreo doi ani.


Mai aromat si mai personal aici