Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 1 iunie 2011

Mă duc s-o ucid pe Eva!


Cum de las să curgă printre gene
tabloul ceruit al Evei,
când am puterea de-al distruge,
fiindu-i sânge şi nu vene?

Şi pietrele-i aruncă-n pântec
o catifea mai grea ca fierul,
şi Eva râde în turbare,
că şi-a pierdut fiica şi ţelul.

Te-am trădat, iubit tablou, căci
pătasei prin confuzii,
trupul meu şi trupul ei-
amărâtele iluzii. Stropită sunt
de ispite, dar mai roditoare-n vise,
frunzele îmi sunt coroane,
una peste alta puse,
iar surâsul- umezeală şi privirea-i
toată-n valuri, limba caută
un şarpe să-l sărute
pe coloană. Te-am trădat, iubită
Evă, căci picioarele-mi frământă
zeama merelor apoase
transformată în păcat,
şi cu gândul meu te mustru
şi te cert şi te îmbrac!
Te doresc nudă ca Venus, te curtez
cu lungi atingeri- vreau ca pielea
mea să frigă pielea ta
când mă dezbrac. Vreau să arzi
sub mărul veşted al unui Adam
respins, să te macini
în credinţele celui care
te-a atins.
Te-am trădat, virgină Evă,
te-am trădat sub privilegiul
de mă-ntrona în tine,
dincolo de sacrilegiu şi de a t-nfemeia,
cu pudoare şi veşminte,
pentru a mă proclama Noua Evă
în cuvinte!

Pentru a ne săruta-
două religii distincte.
Pentru a te cununa-
păcătoasă printre sfinte!

2 comentarii:

  1. E putin egoism, ar cat de solemn! in acest poem-tirada erotica, pe care l-am citit cu... pofta!

    RăspundețiȘtergere
  2. @liviu v : În mare parte este vorba despre egoism, nu am pentru ce să nu recunosc asta! De la egoism, invidie şi nevoia de afirmare a superiorităţii pleacă, aşa cum prea frumos ai spus tu, acest "poem-tiradă erotică". Şi vai, solemn... desigur, apreciez şi îţi mulţumesc!

    Fii fericit!

    RăspundețiȘtergere