Eliberare

Nu mă judeca! Sunt om în toată sălbăticia mea,
Am gândurile răsturnate, simţirea izbăvită
şi ochii mici, de dorul nevăzutelor lacrimi fugare!
Curând, o inimă va bate în locul golului ce l-ai simţit.
Ostilă şi timidă, îşi va începe muzica neştiutoare
şi parcă aşteptându-se la izbucniri frontale.
Eşti curios să o auzi... îţi simt venele cerându-i viaţa.
Nu fi naiv, e ca un prunc lipsit de păcate;
nu abuza, e ca o carte arsă de nefericirea
dragostei. Veţi deveni străinii ideali, căutătorii,
curtenitorii, staticii şi jovialii străini care
îşi dau mâna întâia oară.

Nu mă judeca! Am dreptul să nu-mi nasc inima,
am dreptul să nu ţi-o ofer, dar mi-e dor de lacrimi
nevăzute, iar simpla voastră întâlnire îmi va
readuce umanul în trup. Egoism ai spune...
Eu îţi zic doar favor reciproc şi plăcere a vieţii!